SAlecsandru - creaţii proprii

Oaie sunt in turma Ta cereasca
Domnul meu iubit Isus Hristos;
Tu ma porti in locuri de pasune
Ca sa pasc cereasca-ntelepciune

Iradiind lumina vietii noi,
Sunt luptatorul;
Urcand deasupra firii,jalnic sloi,
Stiu adevarul:

Ma las rapus de visurile voastre,
Copaci cu flori si frunze de pamant!
Din inimi impietrite la Cuvant
Se nasc pe cer intunecate astre.

Din universuri paralele
Ne-am intilnit
Spre a zbura mai sus de stele
In infinit.

Sosita sunt din cosmice meleaguri;
Stapanul meu in lume ma trimise
Lasand lumini eterne,paradise,
Venind s-aduc ale iubirii steaguri

Lumina arde-n tron pe vatra
Si bate-n salile de piatra
Ce tot palpita-n partea stanga
Mustind a neputinta inca.

Sangele,in herghelia carnii
Nu poate salbatic sa alerge
Spre focul de-o clipa al prihanei,
Cand Mirele,in nuferii inimii

Sub soarele cel arzator de vara
La sanul tau adapostesti o fiara
Vrajmasa pe jertfirea milenara
Facandu-si multe planuri sa te piara.

Coboara vara-n lana de pe oi
Si mieii pasc lumina pe carare.
Mi-am furisat privirea inapoi
Spre golul cosmic dintre madulare

Ce cauti tu in ziua noptii roase
De soarecii iluziilor mele?
Cuvintele de tine sa ma spele
Cum luna spala nopti intunecoase!