Ambiţia te-a ridicat
Ȋn scaun prea ȋnalt?
Te miri şi tu
Cum s-a-ntȃmplat
Sǎ faci aşa un salt.
Dar nu uita
Cǎ eşti un om
Care mǎnȃncǎ, bea,
Are nevoie
De toaletǎ
Şi-apoi,
Vine şi vremea rea,
Cȃnd nu vei fii
Vedetǎ.
Abia ȋţi vei aduce- aminte
Cum porunceai
Precum un zeu,
Acum,
Cȃnd bei numai un ceai,
Eşti doar un om
Obişnuit
Şi updatat de Dumnezeu.
vezi mai multe poezii de: samoila
Detalii poezie:
Distribuie pe: