Iubirea noastră - Nicolae Labiş

Rânjesc și spun "iubirea noastră"
Deși-i numai iubirea mea.
Ea are urzitura viselor albastră
Pe față de nea.
Eram cel mai crud vânător de pe vale,
Aveam în inimă vin în două cu sânge de fiare.
Eu, clocotind încă de străbunele glasuri barbare
Îngăim astăzi o cântare de jale.

Rânjeam oricui, vieții și morții,
Călcăm apăsat peste flori și noroi.
Astăzi mă umilesc pentru noi vieții
Și mă-nspăimântă moartea pentru amândoi.

Pricepi tu grozăvia?
Muntele s-a surpat și-i astăzi călător deșert.
Nu pot să nu-ți mulțumesc
Și nu pot să-ți iert.
Parcă te văd, să dansăm, să dansăm
Valsul cel mut printre mesele goale
Să-mi irosesc tot ce am mai păgân în sânge.
Mi-i rușine și jale.

Să dansăm, să dansăm, să dansăm
Rotiri cucernice și line.
Vinu-i amar și mă-ntreabă ceva
Beau și pentru tine?

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Nicolae Labiş



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.