Ziceți - Nichita Stănescu

Înconjurare de nori, papilă vehementă.
Tu care guști osul proștilor,
praștie corosivă,
inimă în pușca oștilor.

Os ca o țeavă, urlând
"O" - literă dacă ești literă.
Astăzi eu mă mut din "sunt".
Ce poveste!

Bineînțeles că nu rămâne nimic.
Cei doi-trei care au depus mărturie
pentru fier și pentru zinc
nici ei n-au să mai fie.
Ce poveste!

Lent și lung și greu și grav.
Uite așa după ce nu mai sunt de față
în pământul concav
va fi cuvântul paiață.

Ce poveste!
Este
a fost mâncat
de către nu este.

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Nichita Stănescu



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.