Ultima și "Adios" - Nichita Stănescu

Ultima și " adios" cum spun spaniolii
do, re, mi , fa, mi, fa, sol, do
becarii, bemolii,
numai tu, numai eu,

numai ei, pururea ei
călătorind fără greutate
unu, doi, trei, unu, doi, trei
fantome dulci și în etate.

Voi treceți prin ziduri, prin Baiazid,
prin Napoleon Bonaparte
voi treceți prin lacrimă, prin rid
prin literă, prin carte.

Dar eu nu vă citesc,
și iată, stau sămânța plouată.
Mă înverzesc
încă o dată.
până când vine calul ceresc
și mă paște
cu dinții, lungi meteoriți,
Crăciunul e aproape, aproape e Paște,
dacă vreți puteți să muriți.

Eu, el, ei
(urmează alt vers)
mai avem încă unu, doi, trei
până la univers.

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Nichita Stănescu



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.