Țineam de mâini nemărginirea - Nichita Stănescu

Cum aș putea să uit că-n dimineața-aceia
Sărutul era sfânt
Și cum priveam prin ochi ei
Albastrul cer plângând

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Nichita Stănescu



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.