Puls - Nichita Stănescu

Îngheța atât de brusc vederea
și lacul tot, încât sarea
din maluri, iar cometa serii
pe schiuri în lungire stă.
Apoi se dezgheța atât de brusc,
încât a te-neca-n străfunduri
era firesc și-aidoma
acelor pești zvârliți pe prunduri.
Totul era să știi să-noți
și-apoi să patinezi pe gheață
și iar să-noți, să patinezi,
o clipă-o zi, o luna-un an, o viață.

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Nichita Stănescu



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.