Din rubaiyatul lui yussuf - Ion Pillat

Din orişice iubire dorinţe vechi răsar:
În zori de zi amurgul revine parcă iar.
Paharnice, ne toarnă în primăvară nouă
Străvechiul vin al toamnei ce scânteie-n pahar.
*
Din paltinul în frunză curg picături de luna,
Departe clopoţeii cămilelor răsună,
Miros de iasomie ne vine prins în vânt,
Iar eu visez povestea ce-n ochii tăi se-adună.


Legându-mi, doritoare, colan de braţe moi,
Mă-ntrebi: ”E luna nouă alunecând prin foi?”
— Iubito, nu e luna, ci chipul tău îmi creşte
Pe ceruri, în oglindă răsfrântă peste noi.
*
Miros de fan cosit *ând în plete negre are,
Chiar trandafirii la Siraz că buzele-i nu sunt.
Poţi călări un an întreg din Ispahan la mare
Şi parcă tot în ochii ei luceafărul răsare.
*
Cu caravana mâine plecând din nou prin lume,
Nisipul şi puştiul pe drum or să mă-ndrume,
Dar azi ce-mi pasă mie, strângându-te, de-aud
Cum muezinul Morţii mă cheamă lung pe nume.

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Ion Pillat



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.