Pod absurd - Ion Caraion

De mâine-ncolo-abisul...
Ei, ce?! Au nins pe ape
nadirele-agoniei.
O, totu-o fi aproape,
aproape ca sentința...
Umbra-și târî zdrobită
semințele pe trepte.
Ce scară nu imită
(genunchii zării-s putrezi)
în sinea sa, o targă?
Cei triști, ei știu s-aștepte.
Cei orbi, ei știu să meargă.

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Ion Caraion



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.