O constantă variabilă - Ion Caraion

în seara aceea bătrână
în seara aceea de metal și andive
în seara aceea mult peste mână
în seara aceea când masive
în seara aceea când ți-am spus: din dreptul buzii e
un infinit până-n dreptul tăcerii
în seara aceea ca o perfuzie
în seara aceea flaut cicloane holocaust puzderii
în seara aceea mormăind a măcelar
în seara aceea catastrofic lărgindu-se-n sus
fără hărți fără mâini fără măcar
o țâțână-a abisului în seara nespusă nespus
de aspră sălbatecă deasă (aerul ca o capră
sărind printre fulgere cădea printre stânci)
în seara aceea macabră
în seara aceea de sedimente adânci
în seara aceea în picioarele goale
în seara aceea trecător spre saturn
în seara aceea când umbra n-a mai putut să se scoale
în seara din beci din turn
în seara aceea cu vânători de fermoare
în seara aceea de lord rupt în coate
în seara aceea în care
nemărginirea s-a-ntors de tot peste toate…

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Ion Caraion



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.