Închideți fereastra - Ion Caraion

S-au întrecut
vântul haihui și soarele mut,
în liniștea trează,
s-aștearnă ici-acolo și să n-o vâre în oase
(paratrăsnetul arbitrează)
lumina lui august, care plecase.

Melancolic târzii
hemoptizii –
zdrențele ei pe cenușiul imens
par un nonsens.

Ca frate cu frate,
mădularele-n toamnă intrate
dârdâie-ceața din ele,
de care norii-și reazemă o piele
murdară.

Ieșindu-și din minți
pe dealuri de sat,
strugurii răbdară
oțetul ploii, până-au crăpat.

Ziua știrbă, soarele cu dinți –
și ca otrava

Vânătorii trimit veste
(înnopta-va)
rar, de peste…

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Ion Caraion



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.