O noapte albǎ,
Durǎ şi geroasǎ,
Te ţine-n plictisealǎ
În cǎmǎruţa roasǎ
De şoareci şi rǎcealǎ.
Ochiul cârpit de somn
Ţi se deschide
De parc-ar fi un domn
Privind ȋntinderi vide.
Golul de lângǎ tine
Te înspǎimântǎ,
Gȃndul uşor îţi fierbe
Şi asta nu te încântǎ.
Lacrimi reci îţi picǎ
Pe jos
La întâmplare
Şi-n locu-n care cad
Flori se ridicǎ
Precum un brad
Ȋmpodobind altare.
vezi mai multe poezii de: samoila
Detalii poezie:
Distribuie pe: