Sufletul nopții – 1-a variantă - Georg Trakl

Din nou putrezinda pădure primește
Izvorul gângurind,
Tânguire ce răsună cristalin mai departe în negură.

Albastra jivină, din negre păduri cobori taciturn
Sufletul,
Căci noapte era; un izvor, ca ninsoarea, pe trepte de mușchi.

Sânge și vuiet de arme din vremuri uitate
Susură apa în valea cu pini.
Luna lucește mereu în surpate odăi,

Beată de negre înghețuri, larvă de-argint
Peste somnul vânătorului blând aplecată,
Cap părăsit de legendele sale.

O, el atunci își deschide domoalele mâini
Încât să primească lumina,
Suspinând în măreața întunecime.


Traducere Mihail Nemeș

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Georg Trakl



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.