Bragagiu - poeziile altor autori

Nu era, decât Taniușa, mai frumoasă fată-n sat,
Albu-i sarafan la poale cu uzor roșu-i brodat.
Lângă râpă, după seară, Tanea umblă deseori.
Luna-n joaca sa cu ceața prinde iar hora cu nori.

Stele-n sunete de fluier rătăcesc în orice noapte.
Nevăzutule, pe ceruri iar cirezile-Ți paști toate.
Vacile strălucitoare înzoresc livada-n floare
Printre flori și printre poame care și-unde-mprăștiate.

Noapte-n tihnă. Pe tăria
Blândă stele-au înflorit,
Cu-ochi blajini căta Maria
Înspre staulul tihnit.

Născut Salvatorul fu-n frig fără milă.
Păstorii-n deșerturi ruguri ardeau.
Furtuna urla că-n piept le-era silă
Magilor daruri ce aduceau.

Pe timp friguros, în locuri mai mult cu arșița date
decât cu frigul, cu reliefuri late decât înalte
născut a fost Pruncul în grotă, lumea pentru-a salva.
Ningea cum doar în pustiu iarna poate ninsoarea a da.

Pe-a calendarului meu claie
Data-n rubin a înflorit,
Iar palmieri și evantaie
Gerul pe geam a făurit.

În Betleem noapte-nghețată.
Cătam oița ce-am pierdut.
În peșteră privii – de-odată
O vedenie am văzut.

În aceste straie ești azi și drăguț și luminos!
Cine-n purpuriul vesel te-a-mbrăcat așa frumos?
Mai grăbit și mai devreme în ogradă ieși cu toate
Precum pasărea din cușcă rupe înspre libertate

În codrii depărtați, străini
Pentru meschina veselie
Mă duc visări cu ochi senini
În primitoarea ta chilie.

***

Măcar glas de-aripă nu e, timpul e dogoritor
Cântul ți-l înalță-n fluier, singuratice păstor!